Lumina omenească
Atunci când marea bate-n val
Și vâsla-ți trece-n șoaptă,
Speranțele când le simți pal,
Tu te împaci cu toate!
Când cerul este răvășit,
Și inima-ți se zbate,
Și ai un vis nesăvârșit,
Îți amintești de toate!
Strecori pe rând mii de poteci,
De obstacole nu-ți pasă,
Să ieși învingător încerci,
De arzi, tu nu te lasă!
Și lumea toată de-i pe dos,
De nu-ți aprobă pasul,
Te vrea cu nările în jos?..
Tu mergi corect ca ceasul!
Prieteni de o fi să ai,
Aproape să te țină,
Credință trebuie să dai!
Să nu te vinzi pe tine!
Încearcă să ajuți cum poți,
În toate bun e sfatul,
Dar, fii atent sunt și netoți
De îți măsoară pasul!
O rază să strecori oricând
Din depărtări albastre,
Prin orizonturi semănând
Lumină omenească!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nina Lavric. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.