Aluzii la iluzii...
Un "poet" al unei "bombonice",
De pizmă luat pe înserat,
Și chinuit de lirice varice,
S-a pus și el pe criticat...
Când noaptea tocmai curgea lin,
În ea pierdut și-n al lui chin,
Din sufletu-i stropi de suspin
Varsă în stihuri și venin...
Eu nu sunt critic, nici poet;
Ci doar un fir din praf în vânt,
"Mai am un dor" (și un regret):
Să-mi aflu-n versuri locul pe pământ...
Atâta pot să cânt și să versific
Dar nu voi face gestul rușinos
Să fiu versificatorul-critic
Pe alții zilnic dușmănos...
Cum noaptea se strecoară-n stele,
Și versu-mi se va măcina la fel;
Sunt praf de stele între ele,
Dar tu, amice, vei lipsi din el...
poezie de Emilian Lican
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.