Aluzii la iluzii...

Un "poet" al unei "bombonice",
De pizmă luat pe înserat,
Şi chinuit de lirice varice,
S-a pus şi el pe criticat...

Când noaptea tocmai curgea lin,
În ea pierdut şi-n al lui chin,
Din sufletu-i stropi de suspin
Varsă în stihuri şi venin...

Eu nu sunt critic, nici poet;
Ci doar un fir din praf în vânt,
"Mai am un dor" (şi un regret):
Să-mi aflu-n versuri locul pe pământ...

Atâta pot să cânt şi să versific
Dar nu voi face gestul ruşinos
Să fiu versificatorul-critic
Pe alţii zilnic duşmănos...

Cum noaptea se strecoară-n stele,
Şi versu-mi se va măcina la fel;
Sunt praf de stele între ele,
Dar tu, amice, vei lipsi din el...

poezie de Emilian Lican
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!