Iluzii
În iarna asta fără de zăpezi,
Tot lunecând pe colțuri reci de clipe
Stau răstignită în teama că visezi
Metafore-n iluzii și tainice risipe.
Mai viscolesc polenuri de lumină
Căci reaprinzi amiezile în mine.
Când zbateri de furtuni ne mai anină,
Din fluturi albi, mai cad niște suspine...
Noi nu apunem prin vise niciodat'
Ne mai scăldăm în ceți de ierni albastre
Pe drumul greu, cu stele înnodat,
Tot mistuim treptat, durerea vieții nostre.
Și ne-am desprinde poate de-așteptare
O tâmplă cu speranță-am pune-n doruri,
Dacă ne-ar ninge alb înc-o chemare
Am rupe colivii cu aripile-n zboruri.
poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Carmen Pasat. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.