Gustul zorilor mult așteptați
se confundă mereu
cu o dorință sălbatică
de a mă avea ca rezervă
pentru zilele când nici o femeie
nu doarme în mintea ta
am greșit
oh
cât am greșit amândoi
până la nebunie
ne-am aruncat în brațele străinilor
crezând că fericirea e în pământul cleios al timpului
ce săbii ascuțite ne-au intrat în carne
ce sinucideri ne-au traversat
nu-i nimic îți spun
ne vom aduna încet
bucată cu bucată
până când pereții din camera noastră
vor înverzi
gustul zorilor mult așteptați
se confundă mereu cu nebunia noastră comună
cu tranșeele de care nu ne mai săturăm
cu obiceiul de a ne striga în gând
cu viața asta subterană ce ne consumă
până la sinucidere
nu-i nimic îți spun
ne vom aduna încet
strigăt cu strigăt
în camera noastră
acolo unde amintirile se leagă
povestea începe cu tine
începe-o
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.