Răsplată-ți voi fi
Sărută- mă
cum marea sărută țărmul,
îmbrățișează- mă
cum soarele îmbrățișează holda de grâu,
purifică- mă
cum ploaia spală păcatele lumii,
iubește- mă
cum mama- și iubește pruncul.
Prinde- mă de mână
precum vântul ia în a sa palmă frunza căzută
și mă poartă orgolios în lume și printre nori.
Cuprinde- mi coapsele
ca pe- un tezaur neprețuit,
privește- mi sânii jucăuși
ce te- îndeamnă la nebunii,
citește- mi iubirea în ochii senini.
Răsplată- ți voi fi dăruindu- mă toată...
Te voi scrie cu pană de lumină
și- n sunet de flaut te voi cânta,
ofrandă ți voi fi pe pat de flori întinsă
și fluturii- n zbor vor țese povești de dor.
Sărută- mă
cum marea sărută țărmul,
iubește- mă
cum mama- și iubește pruncul...
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.