Frumoasă odaliscă
să știi demult nu mă mai impresionezi
cum stai și lenevești întinsă-n fața mea
abia te mai ating, abia de îți mai lași atinsă
frumosul nud, albă, cucernică, supusă odaliscă
și regele e gol, pe umeri jderul a murit și capa de mătreață îi e ninsă
sunt rege-nscăunat la curtea mea
să știi demult nu mă mai impresionezi
frumoasă odaliscă, cum stai întinsă, albă, goală-n fața mea
în tumbe colorate de satin apare din decor bufonul
pare a fi vecinul, îmi mai citește seara din ziar,
poezie de Valeriu Marius Ciungan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.