Frescă de inimă
Privesc lebedele ades
Până pleacă cu zbor ales.
Le admir erosul trăit
Odată de mine simțit...
Ce aprinde o lumină
In fresca de inimă...
Și-n focuri o animă
Să alerg din nou sub lună
Cu si mai multă patimă!
Cu trandafirul meu alb
Poate voi găsi un dalb
Chip cu nufăr-n inimă
Cu bătaie în dans de lebădă...
Să o simt cum mi se scaldă
Pe o frescă de inimă
Ce împietrită sub lună
Priveste la două lebede
In lumea cu chip de lespede
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.