Cântec pentru lumină
când vine dimineața și zori îmi bat în pleoape
mă trezesc din visul ce m-a plimbat prin lume
am ajuns la stele de-acum le simt aproape
ca pe niște surori, le-am alintat pe nume.
mă-ndrăostesc de viață în fiecare zi
raze nu mă lasă pribeagă și stingheră
salut lumea cu versuri din orele târzii
nu am trăit zadarnic în minunata eră.
am dezvoltat iubirea îmi curge prin cord
ca un izvor de munte cu murmurul duios
n-am lăsat-o să moară tot timpul îi acord
slăvesc lumea cuvântului tărâm melodios.
iubesc cu frenezie până la polul nord
în suflet aurore se-nchină la Cristos.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.