Plângi și bucură-te, tată!
(dedicată Nanei Ileana Filip)
Ești îngerul ce m-a atins cu aripa
Și a țesut bulgări de miere
Pe care i-a pus în fagurii cerului.
Ești umbra misterului...
Ești un lampion de mătasă
În care au adormit fluturii,
Purtând în suflet, dorul de-acasă.
De aceea sufletele lor,
Dansând cu sufletul tău,
Au pictat treptele cerului
Cu lacrimi de sânge.
Ai regretat că ne-ai pierdut, tată,
Dar bucură-te că
L-ai cunoscut pe Creatorul Divin!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.