Eu azi tac
când tac petale cad, se strivesc de asfaltul rece și mor.
când tac albastrul devine roșu, iar palma zidită pe fruntea amiezii se sparge-n bucăți de lut.
când tac... și tac, - azi parcă zorii s-au ascuns în tăceri -,
un înger adoarme la un capăt de astru sperând.
poezie de Claudia Marcu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.