În stația de troleibuz
uneori aș trece și prin cercuri de foc
dac-aș ști că la capăt este un miracol
pe cerul veșniciei să cuceresc un loc
în marea împlinire cu noime de oracol.
trăiesc viața într-un joc de culori
sunt veselă în verde nostalgică-n portocaliu
fericită în violet străbătută de fiori
cu sufletul pururi romantic, candriu.
alteori ating și visul triumfal
când melodii cerești îmi inundă auzul
mă simt puternică plutind pe orice val
Dumnezeu ma iubește nu-mi arată refuzul.
nu port mască. nu sunt la carnaval
printre mii de gânduri aștept troleibuzul.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre troleibuze
- poezii despre visare
- poezii despre verde
- poezii despre suflet
- poezii despre romantism
- poezii despre religie
- poezii despre oracol
- poezii despre măști
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.