Când noaptea e prea lungă pe pământ
Când noaptea e prea lungă pe pământ
"fluturii aceia rupți din soare",
ce mi-au adus iubire și candoare,
Îmii prelungesc chiria pe pământ.
Am strâns umbre, amintiri în buzunare,
și le-am trimis apoi pe frunze plutitoare,
și cu lumina-n pumnii mei fragili,
Ți-am răsărit în cale,
Te mai miri?
poezie de Lidia Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.