Tu vrei să mă răstignești
Oricum evit să te mai caut,
timpul meu se împarte între persecuții
și ele se înmulțesc lipsite de sens.
Am în gânduri multe disponibilități,
dar doresc altele mai pline de conținut
prin care să alerg liber de constrângeri
ca un om scăpat de iluzii.
Încerc să-mi găsesc locul potrivit
unde îmi așez visele cu capul în pernă,
să nu-mi adoarmă cuvintele nespuse
și să cadă din pat.
Tu vrei să mă răstignești
de un trup înalt și aproape firav,
nu mă lași să rup din ce-ți prisosește,
mă împarți în zilele de lucru cu spiritul
și-mi modelezi cu dragoste voința
până n-o mai am.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.