Resemnare
Veghează asupra mea si sufletul imi lasă
S-alunece-n tăcere sub raza din fereastră
Si dacă vine noaptea si incă n-am plecat,
Ia candela aprinsă asteaptă resemnat.
Trecut e tot in vreme in ceasul de final,
Străină stă o iarnă fiind ultimul hamal.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.