Fantomatic
se adună pe cer stele, umbre-n noapte îmi răsar
cuprinzând pădurea toată cu miros de chihlimbar
fantomatic îmi apare chipul tău care e lut
ramul codrului tresare, luna-n nori a dispărut.
și mi-e frică și mi-e teamă, dar m-apropii să te-ating
este totul o părere.... lacrimile se preling.
jos în vale casa-i veche, n-are foc și nici lumini
mă grăbesc să deschid poarta dar cărarea-i numai spini.
mă împiedic.... mă ridic, văd o stea ce-i căzătoare,
a murit ceva în mine, nu îmi pasă, nu mă doare.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Doina Bonescu. [Vezi poezii despre păduri, poezii despre frică, poezii despre văi, poezii despre nori, poezii despre noapte, poezii despre lumină sau poezii despre crengi
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.