Învierea de apoi
încet încet lutul se încărnează pe oase
scheletică încropire de vise
n-am crezut niciodată că o să vină
încă somnoros clipesc des din ochi
mă doare verdele ce te revarsă prin ei
în zadar îmi tot pipăi inima
mi-a mâncat-o dorul de tine
picioarele-ți albe lipite de umeri
cârje diavolești mă flutură-n aer
iar gândurile-mi negre ca smoala
îți împodobesc scăfârlia
amorțite-mi sunt mâinile ce cresc din tine
ca niște cercuri concentrice
schilodite sub îmbrățișări
pe suflet îmi muguresc mândrețea de sâni
de pe vremea când erai fecioară
poezie de Dumitru Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Dumitru Sava. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.