Stihuri inocente
Vino! Te-aștept să vii încet
în taina nopții să te cert
și-apoi în frământări să-ți iert
păcatul dulce desuet.
Vino! Și fii obraznică,
convinge-mă că n-ai plecat,
lăsându-mă încețoșat
în starea cea năvalnică.
Vino! Te aștept lunatic,
nopțile-s obositoare
și-n lumini pâlpâitoare
amintiri și-un gând angelic.
Frică-mi e de întuneric
și de singularitate,
mi-ar fi o necesitate
liniștea să-ți strâng feeric.
Scapă-mă de multe patimi
și minte-mă cum mă mințeai,
mai urcă-mă din nou în rai
să uit nopțile în lacrimi
Vino! Înfiripă-mi visuri
peste clipe-amăgitoare,
du-mă iar în timpul care
te sfințeam scriindu-ți versuri.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Radu Mihăilescu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre versuri
- poezii despre poezie
- poezii despre noapte
- poezii despre întuneric
- poezii despre îngeri
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre obrăznicie
- poezii despre lumină
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.