Animals
într-o zi o stradă m-a văzut suferind și m-a ales. era sintetică. aflasem mult prea târziu, aruncam rapid în mini-bagaj materialele igienico-sanitare. încotro? strada m-a târât de picioare și a tras pe nas, nici chiar așa. azi monitorizez propriul spate. zâmbesc. sunt stâpân pe zebre. blamez biserica și vehiculele care circulă. urinez peste orice-prefer gazonul primăriei și colțurile instituțiilor culturale. am fețe din nisip, zăpadă, nămol. intru și ies în/din marea ca un amant. laringita se leagă de mine, se-nțelege de ce. se aruncă cu petarde, iau poziția unei broaște țestoase-de ce mi se sărbătorește frica? înțeleg rar specia din care fac parte. castrat, mârâi când sunt luat în brațe.
hapciu, haah... aapciu, haaaha... apciiuu. scuzați, scuzați, se-ntâmplă să mi se vadă lâna de pe umeri. felul asta de-a fi e cel mai veritabil tratament.
poezie de Dorina Ungureanu
Adăugat de +

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre zâmbet
- poezii despre viteză
- poezii despre transporturi
- poezii despre sărbători
- poezii despre religie
- poezii despre picioare
- poezii despre nisip
- poezii despre lână
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.