Balada frunzei
frunză galbenă bătută de vânt și de ploi
ți-a mai rămas puterea să privești înapoi
amintirile verii dintr-o splendoare verde
când iubiri solare puteau să te dezmierde
frunză galbenă atinsă de ceață și brumă
toamna năruiește dragostea din urmă
dansul pe zefire tandre diafane
când se-ntruchipau lumini în icoane
frunză galbenă când va fi să cazi
te vor străbate nori negri nomazi
o să mă doară sufletul că pierd
freamătul verii căzut în dezacord
în nervura ta mai zvâcnește un dor
să fie blândă moartea să te ia în zbor
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.