...un timp am locuit
... un timp am locuit în părul ei roșu mereu mirosind a pantene proV,
visele îmi erau voluminoase, ochii ei mari, verzi cum sunt mările caraibilor,
sânii ca turlele bisericilor rusești, buzele zaharisite a la turk, coapsele cum erau calele corăbiilor olandeze, pielea fină de parcă mângâiam un covor iranian,
și glasul ei adus din insulele africane stăpânite de portughezi,
un timp am locuit pot spune ireal de frumos.
poezie de Mihai Amaradia
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.