Puișorul cu barbă
nimic din el nu a emigrat, nu
mai puful înșurubat
în dosul urechii duios aplecată spre g
ranița dintre bine și râu - re
marcată cu pietricele și piuit
în folosul urmăritorului cu prea lungă (?!) prea lungă
coadă la ouă de prepeliță:
semne de carte flecite-n cenaclul
despre care se zice c-ar fi
o întreprindere socialistă la trei
zeci de ani de istorie,-n roz
trasă ca untul rânced pe pâinea
memoriei piu-piu-piu
memoriei gri-gri-gri
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.