Ningea
Ai plecat ieri ca o lacrimă plânsă,
Scurgându-te pe pomeți de asfalt,
Cu sufletul zob și cu inima strânsă,
Pășind resemnată pe alei de bazalt.
Mi-ai viscolit gânduri și amintiri,
Iar sufletul mi-a rămas rece și gol,
Aveam un hău mare-n priviri,
Și-n inimă un ghețar uriaș din Tirol.
Ningea-n părul tău și-n inima mea,
Ningea-n părul tău ce flutura-n valuri,
Ningea-n inima mea ce-n urmă-ți plângea,
Pe poteci înghețate, pe văi și pe dealuri.
poezie de Paul Aelenei din Iarna Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Paul Aelenei. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.