Albastru de Australia
sunt femeia
care nu poate trăi...
fără albastrul oceanului!
sunt aripa
care nu poate zbura...
fără azurul clar al cerului!
sunt firul
care nu poate urca...
fără seninul sufletului!
sunt inima de Lună Plină
care nu poate trăi fără ochi de vis,
și visele mele au gheare de leu,
apără zbor de lebădă neagră...
numele meu este săgeată,
albastru de Australia...
și nu am să rămân în umbră,
nu am să caut decât cerul,
la fel ca Statuia Libertății...
și zi și noapte, și noapte și zi...
suflet de vis împlinit voi fi mereu!
albastru de Australia...
curat, rostind iubire de oameni!
secret universal, țesut misterios
de un păianjen creator,
unind viață cu viață...
într-o carapace infinită...
poezie de Daniela Voiculescu
Adăugat de Ilinca Puiu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.