Toate în roz
Un vas din lut trecând am spart
Erau doar visele mele uitate
În grabă mare nici nu m-am uitat
Un amalgam de vise amestecate
Trecând prin pulberea de gând
Găsesc rămase urme relevate
Culori ce se asează-n rând
Ies chiupuri la iuțeală colorate
Încerc să sterg cu o pensulă
Înmuiată în albul ochilor mei
Apar culorile apusului pe o insulă
E chipul meu păzit de zei
Culori de puzzle piesele strigând
Cu ele viața tu mi-ai colorat
Si asezandu-le tu-mi vii în gând
După culoare si ani eu le-am sortat
Si rosul este din anii tinereții
Când sângele mi pulsa iubire
Verde speranță la jumătatea vieții
Calbenul o rază de fir subtire
Mă asez tăcută între culori
Nu are rost să le mai asez
Pe toate le iubesc si sunt comori
Si le transform pe toate în roz
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vivian Ryan Danielescu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.