La bunici
îngerul și-a oprit strigarea
dobașul tulbură seninătatea din boltă
bunica zâmbește în prag învârtind fusul timpului
mă strânge la piept topind o lacrimă în defileul unui rid
îi fi flamand, Gabrel
niciodată Gabriel
no hai și spune-ne ce mai faci
așa-i că amu șez mai mult
tu, adă jinarsu și taie mămăliga
c-o venit copchilu nost' să ne vadă
îi strigă bunicului
și cuvintele curg
ca o cută nouă pe obraz mă duce vântul plecării
gandurile
peretii ce-i inchid
cu ochii mijiți și mâna streașină
ei sunt biserica-n care
răstignit între arhangheli imi fac cruce
inimile lor
Dumnezeul meu pe pământ
poezie de Gabriel Crăciunescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Gabriel Crăciunescu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.