Replica la poezia "Ocean de iarnă între noi..." de Violetta Petre

Un reumatism mă bâtuie prin oase,
Sunt tepăn, ca pe munte, un ascet,
Să te sărut aş vrea, dar fac grimase,
Că am rămas blocat, ca la balet.

Te-am răstignit cu funii răsucite,
Orizontal degeaba mi te-am pus,
Te-ai dezlegat uşor, căci păsămite,
Pluteşti ca un balon, de jos in sus.

Câteodată arzi ca o văpaie,
Şi rece uneori ca răcitura,
Ca-n zilele când gazele îţi taie,
Când nu ai bani să îţi plăteşti factura.

Cu frigul tău mă faci mereu să mor,
Degeaba în genunchi implor iertare,
Să pot să vin la tine-n dormitor,
Îmi pun bocanci şi schiuri în picioare.

Poteci de gheaţă se întind, haine,
Şi copci săpate se deschid macabru,
Mari iceberguri se-ascund adânc în tine
Şi-atârrnă ţurţuri lungi pe candelabru.

E iarna între noi, ca o urgie,
Şi sceptic sunt, că numai c-un pahar
De vodcă, de palincă, de tărie,
Să te transform în grindină, măcar...

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!