Seara, în gând
O, cât de mult te-am așteptat
Să vii din nou, în pas treptat
Și să-mi aduci un tremurat,
Tu, vreme de-înnoptat.
Te-am așteptat ca stând pe spini
Cu dragoste ca să-mi alini
Durerea care, prin suspini,
O port printre străini.
Căci merg cu drag în amintire
Și port acolo,-n amorțire,
O datorie cu simțire
Îndeplinită din iubire
Ce-i numai pentru tine!
Doar ăsta-i gândul ce mă ține
Încă o zi lucid pe mine.
Și totul pentru tine.
Și dimineața mă-nfior
De câtă noapte-ntunecată
Am trăit iar și am trecut
De perioada încercată.
Cum faci din noapte, zi și iar
Din zi noapte se face,
Ce farmece sunt 'colo-n cer
Și câtă viață zace?
poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Andrei Rafael. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.