Zâmbetul tău
te văd zâmbind...
zâmbetul tău
îmi este răsărit și apus
o vrajă
în care sunt prins
fără să vreau
gândurile se opresc in loc
doar ochii mei
sorb cu nesaț
zâmbetul tău
o floare
roșu aprins
șăgalnic... timid...
ascunde o taină
de nepătruns
cine ești tu?
vorbește...
zâmbetul tău
cu aromă
de fructe coapte
lasă-mă să-l sărut
odată... de multe ori
până îmi va răspunde.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Doina Bonescu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.