Zăpezi
în margini de pădure
iubire să m-aștepți
privind în depărtare
sub cer în dimineți
din vreascuri adormite
aprindem foc nestins
zăpezi avem pe frunte
a nins... mereu a nins
vreau clipa revederii
să fie doar a noastră
și-n ochii nemuririi
zăpezi să se topească
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.