Caii aceștia botezați cu emfază "ai mei"
sunt mai liberi decât orice închipuire
oricâte potcoave le-aș bate
urmele lor rămân invizibile pe cer
doar o adiere de primăvară stă mărturie tuturor iernilor
și e atât alb în fiecare petală
și e atât alb în fiecare fulg
perfect lângă perfect
și doar o moarte tuturor viilor
........................................
la urma urmelor
cadavrul de mareșal pute la fel ca leșul soldatului
descompunerea este destul de egală
aproape democratică
.........................................
în loc de aripi sau mai știu eu ce aberații de poet
pe caii mei cresc flori de măr pentru fluturi albi
sub copitele lor se răsfrânge iarba
precum o răstignire de curcubeu printr-o lacrimă
aproape mai verde decât toate încercările mele idioate
de a colora nisipul deșertului cu un bob de rouă
cât toate piramidele la un loc
.........................................
doar criogenia vine ca o alternativă la mumificare
pentru ca în viitoarele piramide înghețate
faraonii să visează la veșnicie
precum omulețul meu de zăpadă
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Tudor Gheorghe Calotescu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.