Într-un fel sunt călău
unul blând
desigur
un profesionist arogant
cu pretenții că înțeleg mecanismul trecerii
fără să provoc durere
am început cu mormolocii
la broscuțe am eșuat
am presat flori de colț
mușețelul și floarea soarelui
păpădia cât era un pui de soare
fluturii i-am răstignit cu bolduri
insectarul cui l-a inventat
apoi am ucis maci cu miile
de atâta drag
dansam cu spicele valsul secerei
iarba știe bine tăișul coasei mele
apoi îmi odihneam visele în mirosul de fân
și chiar dacă nu am inventat eu ghilotina
nu sunt mai puțin păcătos
dar măsor fiecare durere cu speranța vindecării
nu încetez să omor speranțe
perseverez în eliminatul viselor
din toate nopțile nedormite
sunt călăul fiecărei margarete rupte
doar așa ca să verific algoritmul hazardului
din petală în petală
sunt un profesionist ciudat
așez în registre oficiale
în ordine inversă
fiecare naștere
ca pe o sentință de condamnare
la moarte
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Tudor Gheorghe Calotescu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.