Prietenie
Bine e să ai prieteni,
Dar din cei adevărați,
Ca și-n codrul cel cu cetini
Unde pomi toți sunt frați.
Să-i păstrezi mereu alături,
Vântul să nu-i plece jos
Ca pe pomi din pădure
După un vânt vijelios.
Trec ani și ei se schimbă
Ca și pomi scorojiți
Poate mulți cad din picioare
Ca și pomi îmbătrâniți
Tu să nu îi dai uitări
Chiar de au căzut la vale
Uită-te, pornește îndată!
Să-i mai vezi poate odată
Pe calea cea lunecoasă
Așezați sub iarba deasă.
poezie de Camelia Natalia Ignat din Alter ego (mai 2018)
Adăugat de Camelia Natalia Ignat
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.