Rutină
curiozitatea m-a tras de urechi din prima clipă și primul țipăt
până în primul pat străin ce respira sudoare
apoi a intervenit obișnuința
o zi de muncă, o seară
o noapte-moarte
și iată-mă ajuns în momentul
în care povestea se cere ascultată, retrăită
dar timpul urlă că nu mai are răbdare
ceasul ticăie, hârâit
timp a fost. cum l-ai trăit?
repetitiv. obsedant.
cenușiu. inutil.
nemulțumirea urcă toate vasele capilare
și-ar vrea să mă pălmuiască. țipând:
nerecunoscătorule!
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre viață, poezii despre urechi, poezii despre seară, poezii despre nemulțumire, poezii despre muncă sau poezii despre ceas
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.