Spirit liber
Așa cum trece-n grabă primăvara
Viața scurtă tot așa va trece
În pas alert spre infinitul rece,
Iar pe pământ își va lăsa povara.
Oricât de mult pe lume am petrece,
Spre ceruri nu putem urca cu scara,
Divinul va vărsa pe noi ocara.
Ca totul în abis să se înece.
Din lanțul cel teluric, care-l leagă
Va fi desferecat un spirit liber,
Ce va plui prin hăuri să-nțeleagă
Că ce-i creat va fi lovit de spulber.
A noastră existență-i relativă
Că Universul pare în derivă.
sonet de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de ioanfriciu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.