* * *
Se lasă seara,
luna iar zâmbește,
de dorul tău
ascult din nou acorduri de Vivaldi,
îmbrac cămașa ta...
și simt cum trupul tot
îmi înflorește.
Ninsoarea de afară
vine tot mai deasă,
în casă este cald,
iar eu adorm în brațele
acelui vis trimis de tine-
și-mi pare că-s lumină
dansând desculță
în rochie de mireasă...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Magdalena Dorina Suciu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.