Furt
Oprește timpu-n loc și fură-i secundarul,
să uite să mai treacă peste IUBIREA noastră,
și schimbă-l cu norocul, când întâlnești coșarul!
Norocul răsădește-n priviri de floare-albastră!
Topi-vom apoi clipa cu torțele IUBIRII,
doar tinerețea, veșnic, ne va lumina chipul,
zilele n-or mai umple cămările -amintirii,
vom fi îndrăgostiții care-au păcălit timpul.
Fă asta primăvara, în zorii dimineții,
când fluturii curtează magnolii înflorite
și oamenii și-ascultă, zâmbind, duhul blândeții,
fără să pizmuiască iubirile-mplinite.
Să nu ai nicio milă de timpul fără pas!
Nu va băga de seamă că n-are secundar
și, când, de oboseală, va face un popas,
fură-i și viitorul, bagă-l în buzunar!
Așa, IUBIREA noastră rămâne în veci vie
și nimeni, niciodată, n-o va putea ucide.
Nici vântul, nici pământul nu trebuie să știe!
Doar noi vom ști că timpul nimic nu mai decide...
Oprește timpu-n loc și fură-i secundarul!
Hai, nu mai zăbovi, să nu treacă hotarul!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.