Un fel de adio
Am să plec prematur, și-am să cad în uitare,
Singular și confuz, numai eu am să știu.
Am să-ncerc ca pe-un drog, enigmatica stare,
Printre morți încă treji, eu voi fi cel mai viu!
Printre idolii falși, în absurda ticsire,
Un sihastru boem, și atât de lucid,
Permanent incomod, permanent răzvrătire,
Îmi iau versul pistol, în tăcut suicid.
Eu voi fi permanent, ochiul minții de veghe,
De la triste ferestre, taina lumii mai vede.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre versuri
- poezii despre uitare
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre poezie
- poezii despre ochi
- poezii despre moarte
- poezii despre droguri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.