Încheietura vieții
Încheietura vieții
Și-a luxat existența.
Este nevoie de un psiholog
Pentru a-i face reconfigurarea morală.
O chestiune banală...
O bucată de tifon, ușoară,
Ca pâlpâirea unei lumânări parfumate.
Flutură ca a îngerilor armate...
Pași grei, biciuiți de vântul tăcerii,
Durerea-nvierii,
Lacrima ce înțeapă ochiul de amintire,
Defuncta iubire...
Și zborul lin în care toți plutesc,
Suflete de lumină,
La întâmplare.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Rodica Nicoleta Ion. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.