De-ale prezentului...
În vremea în care trăim,
Noi pentru noi suferim...
Cei dragi sunt plecați prea depate,
Bunicii, părinții, în moarte...
În vremuri și timpuri apuse,
Trăim pentru clipele duse,
Apunem în traiectorii uitate
De naștere, viață, de moarte.
Nimic nu ne e amintire,
Iubind, din iubire-nvățăm
Aceeași tăcută iubire
Ce-n suflet și-n gând o păstrăm.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.