Ceasul
Limbile ceasului și-au încurcat rolul...
S-au întors înspre copilărie,
Când tocmai visam la păpuși
Cu ochii din cârpe.
Ochi desenați cu un creion chimic
Bine ascuțit...
Mă întreb cum de nu am înțepat irisul
Cu speranța mea.
Apoi mi-am amintit
Cum la vremea aceea,
Îmi doream să fiu mare,
Să pot conduce un imperiu,
Ori câțiva pași nesiguri, mărunți...
Uitasem că dorința mi-a fost împlinită.
Dar magia s-a rupt
Și am rămas suspendată peste vidul tăcerii.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Rodica Nicoleta Ion. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.