Mereu și de la capăt
Te iubesc chiar și atunci când
îți pui șosete diferite
și tragi din țigară fără să fie aprinsă,
dar nu uiți niciodată
să îmi dezmierzi sânii,
la fel ca un pianist, clapele...
Te iubesc cum iubește viața
răsăritul de soare
ce se prelinge în iarba somnoroasă...
Între noi e doar sămânța unui poem,
mâna aceea ce depărtează discret moartea.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Magdalena Dorina Suciu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.