Cât dor...
Cât mi-e dor te tine doină
Și de holde treierate,
Plaiul verde acum moină,
Cu pădurile tăiate...
Cât mi-e dor de tine horă
Sau o sârbă, o ciuleandră,
Nu se mai întoarce ora
Voioșiei și cea tandră.
Toate-au fos un vis de aur
Sub a pleoapelor umbrelă,
A plecat și acel faur
Ce ne-a strâns într-o nacelă.
Ne-a rămas acum doar dorul
Și speranța, bat-o vina,
Ne-am dorit să avem totul
Și pe cer este furtuna.
Cât mi-e dor de tine țară
Care-ai fost pentru noi toți,
Acum ești a câta oară
Între vânturi și între ''porți ''.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.