Bătrâni și singuri
la gura sobei ne-ncălzim
cu degetele lungi uscate
avem puterea să zâmbim
și viața merge mai departe
de multe ori nu cred ce spun
dar mi-aș dori așa să fie
zile senine să-ți adun
s-alung cuvântul nostalgie
eu îți iubesc părul cărunt
și riduri vremea ți-a lăsat
tu mă privești și crezi că sunt
tot ce-i frumos întruchipat
și-așa-ntr-o joacă... dus-întors
bătrâni și singuri într-o casă
uităm că timpul lung a tors
povestea lui... povestea noastră!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Doina Bonescu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.