Până acolo... într-o zi...
Mi-am făurit, cândva, un vis,
Pe când eram, în munți, copilă...
Nu mi-am dorit un... "paradis":
Mașini, piscină, conturi, vilă...
În visu-mi de copil sărac,
Era o singură dorință:
Să pot să "zbor" cât mi-e pe plac,
Fără-a aduce suferință...
Când noaptea... pune capul jos,
Ori curge roua dimineții,
Să pot să simt ce e frumos,
Din tot ce e frumosul vieții...
S-alerg prin lunca-nmiresmată
Fără opreliști... Codrul sfânt,
Cu brazi și paltini laolaltă,
Să-mi fie veșnic legământ...
Iar într-o zi, sub stei de munte
Și în miros de flori smălțate,
Să-mi pună Dumnezeu pe frunte
Cununa dragostei curate...
Vis de copil, sărman de tine,
Cât de departe-a fost... realul.
Ți-ai trăit viața în rutine
Și-acum, prea trist constați finalul...
Nimic din tot ce-ai vrut să fie
Nu s-a-mplinit... Privești absent,
Cătând, prin pâcla cenușie
A prea anostului prezent...
Și curge timpul peste tine,
Precum a curs mereu, cum știi.
Că-ți este rău, că-ți este bine,
Te-ascunzi de tine-n poezii...
Nu știu să spun o rugăciune
Care să-ntoarcă timpu-n timp,
Dar, de ar face o minune
Cel Sfânt... ori zeii din Olimp,
Nu mi-aș dori iubiri, nici bani,
Nici viață lungă n-aș cerși.
Aș da-napoi doar câțiva ani,
Până acolo... într-o zi...
poezie de Mariana Cruceru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Mariana Cruceru. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.