Constituţia europeană în versuri

Articolul 60 – Azilul şi migraţia

I-au dat o bucată de pâine -
iar injera s-a lipit de buricele degetelor mele
împreună cu poveştile
nopţilor petrecute în celulele din Safi
fără somn
scormonind prin întuneric.
L-am întrebat:
Nu ai adus cu tine puţin pământ?
Să-ţi amintească senzaţia de crustacee coapte?
Această insulă este uscată
dacă toată lumea i-ar oferi puţin pământ
din fiecare amintire gravată
o nouă istorie se va naşte.
Uite, mi-a spus,
şi de îndată ce şi-a deschis palma
am văzut frica agăţată de prospeţimea nopţii
într-o barcă zgâriind albastrul Mediteranei,
i-am văzut gura plină de cuvinte
nenumărate şi nesfârşite poveşti,
conturul ochilor săi plini de furie
rostogolindu-se
pe obraji
precum perlele.

Articolul 40 - dreptul la istorie

Toată lumea are dreptul la o nouă istorie
care se naşte pe buze
care explodează între fisurile dislocate
ale zidurilor rănite.
Şi tu, dragă Saleh,
ai şi tu dreptul să însăilezi
o altă istorie
din fragmentele pietrelor
care sfarmă
fiecare frontieră.

poezie de Clare Azzoppardi (2018), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Votează! | Copiază!