Ruinele
să întoarcem obrazul la perete:
să nu
putem fi pălmuiți cu lejeritate...
să da
tați fiecare... ratare a mamei în în
cercarea de îmblânzire a tatălui nostru
ceresc marele
și iubitorul violator de fecioare (?!) cu palma făcută
mistrie
la baza tuturor lucrurilor
cândva și acum și mereu
în ruine. să nu...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.