Ninge-mă cu tâmplele tale
Mai ninge-mă cu tâmplele tale,
e iarna aceea în care îmi număr mugurii din sânge,
în timp ce tu îți fumezi țigara...
Între noi e doar un scâncet de iarbă,
un foșnet de rochie
alunecând de pe coapsele fierbinți,
în așteptarea mâinilor, toate un zâmbet,
cu luna pierdută printre degete...
Atinge-mă, vreau să te simt ca pe o ploaie de mai,
acel aer înmiresmat,
bucurând nările mieilor fragezi,
ce nu contenesc a visa!
Mai ninge-mă cu tâmplele tale, simt cum inima poemului
bate în mine...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Magdalena Dorina Suciu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.