Cucul
azi poate știu că mă duc...
iară urc... spuse cu
senilitate profesorul de ser
viciu la bencecu de cuc
sus
cântă o bascula(n)tă mai mult cârâie
sus
cu mii de ochi de păpușă în gușă (?!) în linia
dealului fără
pene potrivite cu rochia
de ceară a un
ei minore în plasament
facial... a
proape de când
lumea vorbește v
orbește des
pre cuibul de nebunii
al păsării de me(n)tal
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.