În grinda vremii
Amintirile îmi zac în grinda vremii atârnate,
Smerit mă-întorc acasă unde sfințit îmi este locul,
Vânat de timp praful uitării le-acoperă pe toate,
Sărut icoana casei ce-o-îmbrățișează busuiocul.
Prin cotloane învechite scotocesc vreascuri uscate,
Țiuie tăciunii-n vatră și-îndată se aprinde focul,
Amintirile îmi zac în grinda vremii atârnate,
Smerit mă-întorc acasă unde sfințit îmi este locul.
Coc pe plita-încinsă bine turte rumene-afânate,
Scot bostanul din cuptor, tai feliile-n jumate,
Le împart cu frații mei și apoi începem jocul,
Veseli și lipsiți de griji, împlinit ne e sorocul,
Amintirile îmi zac în grinda vremii atârnate.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nicolae Matei. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.