Femeile orizontale
Prin locuri triste, de-noptare,
Cu camere de trei parale,
Femeile orizontale,
Împart cu câinii din parcare,
O coajă de colac, turcească,
Tânjind să supraviețuiască,
La greu canon, de-nfometare...
În existanțele mizere,
O mână cu puteri divine,
Le-a pervertit, fără rușine,
În marfă splendida plăcere,
A sentimentelor curate,
Mânjind cu tente maculate,
Neprihănita lor avere...
Dezinhibate și-umilite,
Pășind pe trotuar, agale,
Femeile orizontale,
Înlănțuiesc în dulci ispite,
Ronțăitorii de bomboane,
Ce le transformă în icoane,
Doar spre a fi disprețuite...
Copii, tixind odăi precare,
Visează triști să vină mama!
Ei știu că ea, de bună seama,
Aduce ceva de mâncare...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Eugen Ilișiu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.